Unde duc drumurile cunoasterii

In fiecare zi parcurgem un drum, calatorim singuri sau impreuna cu cineva. Cautam raspunsuri si incercam sa scurtam pe cat se poate distanta parcursa. 

Uneori reusim, dar de cele mai multe ori trebuie sa parcurgem pasii corecti ai cunoasterii, intuitia ne poate ajuta dar nu ne umple golul cunoasterii.  La inceput pasii ne sunt sustinuti de parinti, apoi de profesori, apoi de mentori si in cele din urma noi ajungem sa ii sustinem pe altii.

Daca la inceput nu suntem deranjati de reprosurile celor din jur, la maturitate golurile cunoasterii ne aduc frustrare si neputinta. Credem cu tarie sa asa a fost soarta! Dar sa stiti ca nu mereu este asa. Daca faci ceva cu placere si fara sa ai asteptari atunci te poti considera un om implinit.

Ne straduim sa fim mereu pe placul altora, a parintilor, a profesorilor, a mentorilor, a colegilor, si lista poate continua. Nu este drumul corect! Haideti sa fim pe placul nostru! Sa ne iubim asa cum suntem, sa invatam ceea ce ne face placere, sa citim ceea ce ne aduce implinire.

Doar atunci cand alegerile sunt facute cu sufletul, creerul este deschis cunoasterii si drumul nostru nu mai este atat de sinuas. Iar viata ne este asa cum ne-o visam