Beneficiile formării profesionale continue. Formarea profesională în Europa
Automatizarea și inteligența artificială produc schimbări majore în piața muncii, iar dezvoltarea acestor sisteme tehnologice va duce la o transformare considerabilă a job-urilor din întreaga lume, conform Forbes.
Formarea profesională continuă va deveni indispensabilă, iar nevoia de angajați cu calificări actuale este din ce în ce mai mare.
Avantaje ale formării profesionale continue pentru angajați:
- Actualizarea cunoștintelor și deprinderilor specifice locului de muncă;
- Perfecționarea pregătirii profesionale pentru ocupația de bază;
- Creșterea calității produselor/serviciilor realizate;
- Adaptarea eficientă la cerințele locului de muncă;
- Îmbunătățirea comunicării cu colegii/superiorii ierarhici;
- Asumarea de noi responsabilități la locul de muncă;
- Îmbunătățirea capacității de muncă în echipă;
- Îmbunătățirea managementului timpului;
- Creșterea satisfacției la locul de muncă;
- Creșterea perspectivelor de promovare în muncă și dezvoltarea carierei profesionale;
- Scăderea riscului de pierdere a locului de muncă și a riscului de șomaj.
*Statistica vizează persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani care declară că au beneficiat de o formă de educație sau de formare profesională în cele 4 săptămâni anterioare anchetei asupra forței de muncă; aceste cifre sunt împărțite în funcție de numărul total al persoanelor din același grup de vârstă. Informațiile colectate vizează toate formele de educație sau de formare profesională, indiferent dacă sunt relevante pentru locul de muncă actual sau pentru un posibil viitor loc de muncă al respondentului.
Rata de participare a adulților la activități de formare profesională în Europa a crescut de la 7,8% în 2010 la 10,8% în 2019, deși în România rata de participare a scăzut de la 1,4% în 2010 la 1,3% în 2019, unul dintre obiectivele României privind Strategia Națională de Învățare pe tot parcursul vieții 2015 – 2020 fiind cel de a crește participarea la 10% până în 2020.
În 2020, datele statistice indică rata de participare la învățare a adulților în Europa ca fiind de 9,2%, cu 1,6% mai mică față de anul anterior. În 2020, în România doar 1% dintre adulți au avut o experiență de învățare recentă. Aceste scăderi pot reprezenta în mare parte un efect al crizei provocate de COVID-19.
În România, formarea profesională a adulților a început să se dezvolte din 1990, însă participarea la acest proces continuă să aibă rate scăzute. Cauza acestora poate fi faptul că oamenii percep formarea profesională drept un cost, nu o investiţie în propria dezvoltare. Participarea redusă la educaţia şi formarea adulților poate fi explicată și prin existenţa unor disfuncționalități între angajatori, angajați şi furnizorii de educație şi formare profesională.
Există neconcordanțe semnificative în ceea ce privește competențele, înregistrându-se un procent ridicat de persoane cu studii superioare care fie au un nivel de educație prea mare pentru ocupațiile lor, fie sunt angajate într-un sector care nu corespunde cu domeniul în care au studiat (Banca Mondială, 2020).
Asigurarea dezvoltării competențelor pentru o tranziție justă va necesita un efort susținut menit să îmbunătățească competențele prin intermediul oportunităților de calitate de perfecționare și reconversie profesională.
ADAPT - Adaptare continuă prin dezvoltarea competențelor angajaților, cod proiect - 135396
Proiect implementat de: A & C PROIECTE ȘI CONSULTANȚĂ MANAGERIALĂ SRL, în calitate de Beneficiar, împreună cu ASOCIATIA CENTRUL DE EVALUARE SI PROMOVARE PRIN EDUCATIE (CEPEC.ONG) și RESUM CONSULTING S.R.L.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020